Bacalauret 2014 - Organizarea Administrativ teritorială a României

Organizarea Administrativ teritorială a României

            Administrativ , România este organizată în județe , municipii , orașe , comune .

            Județele ( cele mai mari forme de organizare teritorială care cuprind o anumită suprafață cu localități , populație , activități economice specifice ) :

Sunt 42 de unități administrativ teritoriale , din care 41 de județe și Municipiul București cu rang de județ :

Județele se deosebesc după :

- întindere/suprafață : cea mai mare suprafață – Timiș , urmat de Suceava , Caraș Severin , cea mai mică suprafață având județul Ilfov ;

- numărul de locuitori/mărimea demografică : cea mai numeroasă populație Prahova ; cea mai redusă populație – Covasna ;

- condițiile naturale : județe cu relief de câmpie ( Brăila , Ialomița , Călarăși , Giurgiu , Teleorman ) ; de dealuri și câmpii ( Olt , Dolj ) ; de dealuri și munți ( Suceava , Neamț , Gorj , Sibiu , Brașov , Alba , Cluj ) ; de munți , dealuri și câmpii ( Vrancea , Buzău , Prahova , Argeș Bihor , Arad ) ; de podiș , dealuri ( Botoșani , Vaslui , Constanța ) ; de munți ( Covasna ) ;

- resursele naturale ;

- dezvoltarea economică : cu industrie dezvoltată ( Brașov , Prahova , Hunedoara ) , cu industrie redusă : Salaj Bistrița-Năsăud , Vaslui

Municipiile : 

- sunt orașe cu o importanță mai mare pe o anumită suprafață , un număr mai mare de locatori și o organizare internă de nivel superior față de celelalte orașe ;

- sunt circa 84 de municipii , din care 41 sunt municipii reședință de județ și 43 alte minicipii ;

- în anul 2004 : 41 de județe și municipiul București ; 313 orașe ; 2618 comune ; 13.090 sate ;

Orașele sunt în număr de peste 268 .

Comunele sunt forme elementare de organizare administrativ , ce cuprind un număr de sate pe criteriul poziției și vecinătății ; sunt aproape 2700 de comune cu peste 13.000 sate .

Așezările Rurale ( Satele )

            Tipologia satelor (  clasificări – criterii ) ;

După forma perimetrului construit : sate cu formă liniară , geometrică , neregulată ;

După textură și structură ( modul de grupare a gospodăriilor în vatra satului ) :

- risipite/ împrăștiate : în zona Montană ( crânguri în M-ții Apuseni , cătune în Obcine ) ;

- răsfirate : în zona colinară ( Pod. Sucevei , Subcarpati , Câmpia Transilvaniei , Munții joși etc. ) ;

- adunate/concentrate : în zonele de câmpie și dealuri joase ( Bărăgan , Câmpia de Vest , sudul Olteniei ) .

Tipuri subsidiare :

- sat compact : cu casele lipite perete de perete , specific în Podișul Târnavelor , Podișul Hârtibaciului , în jurul satelor Brasov , Sibiu , Făgăraș etc. ;

- sat linear/sat drum : înșirat de-a lungul unei căi de comunicație sau de-a lungul unei văi ( Podișul Getic , Podișul Moldovei , Dealurile Sălajului ) ;

După mărimea demografică ( numărul de locuitori ) :

- mici – sub 500 locuitori – mai extinse în zonele montane înalte ; în Apuseni se numesc crânguri ; dețin circa 45% din totalul așezărilor rurale ;

            - mijlocii – 500-1500 locuitori – mai ales în zonele deluroase ;

            - mari – 1500-3000/4000 locuitori – în regiunile de câmpie , în Podișul Sucevei ;

            - foarte mari – peste 3000/4000 locuitori – în Podișul Sucevei , Câmpia Banatului , Câmpia Olteniei , în aproprierea orașelor mari , pe terasele Dunării ;

După funcțiile economice :

- agricole – majoritatea , în zonele deluroase , zonele de câmpie , zonele de podiș ;

- miniere ;

- forestiere ;

- piscicole ;

- agroturistice ( turismul rural și ecologic din zona Rucăr-Bran , Bucovina , Maramureș , Apuseni ) ;

- mixte ;

Transformări contemporane ale habitatului rural :

            Demografic se manifestă depopularea satelor izolate , aflate departe de căile de comunicație importante sau centrele urbane ( M-ții Apuseni ) și respectiv creșterea demografică a satelor din apropierea marelor orașe sau situate de-a lungul unor căi rutiere importante .

            Din punct de vedere al funcțiilor economice se manifestă o creștere a așezărilor cu funcții mixte , prin adăugarea la funcția Agricolă , tradițional , a funcției prelucrătoare și mai ales a funcției comerciale și turistice .

Așezările Urbane ( Orașele )

Tipologia orașelor :

După vechime :

a)      Orașele din antichitate :

- orașele cetăți întemeiate pe țărmul Mării Negre – Histria , Callatis , Tomis ;

            b)   Orașe din Evul Mediu ( feudale )

-          Orașe întărite cu cetăți : Brasov , Sibiu , Medias , Bistrita etc.

                  - orașe târguri : Targoviște , Târgu Mureș , Târgu Neamț , Târgu Jiu ;

                  - alte orașe : Făgăraș , Siret , Botoșani , Bârlad , Brăila ;

            c) orașele din perioada modernă și contemporană :

                  - din perioada capitalistă ( apărute în sec. XIX și în prima parte a sec. XX ) – Reșița Hunedoara , Petroșani , Câmpina , Anina , Alexandria ,Slobozia , Călărași  , Mangalia , Giurgiu ;

                  - din parioada socialistă ( apărute după al doilea război mondial , când multe așezări rurale au devenit orașe ) – Băilesti , Petrila , Bălan , Brad , Baia Sprie , Rovinari  etc.

După mărimea demografică :

- foarte mari : București ( în 2002 , 1921751 locuitori ) ;

- mari 100000-350000 locuitori :

            - peste 300.000 locuitori : Iași , Cluj - Napoca , Timișoara , Craiova și Constanța ;

            - între 200.000-300.000 locuitori : Galați , Brașov , Brăila , Oradea , Ploiești ;

            - între 100.000-200.00 locuitori : Bacău , Arad , Pitești , Târgu-Mureș , Baia Mare , Satu Mare , Focșani , Suceava , Râmnicu Valcea , Piatra Neamț etc.

- mijlocii – 50.000-100.000 locuitori ;

- mici – 25.000-50.000 locuitori ;

- foarte mici – sub 25.000 locuitori ;

După funcții :

- cu funcții complexe ( toate orașele mari și unele din orașele mijlocii ) ;