Bacalaureat 2014 - Învelișul BIOPEDOGEOGRAFIC

Învelișul BIOPEDOGEOGRAFIC

 

Vegetația, fauna și solul contituie o alcătuire complexă, ca rezultat al corelării trăsăturilor impuse de poziția geografică a țării noastre, de relief, de climă.Așadar, învelișul biopedogeografic este dispus pe zone ca rezultat al zonalității latitudinale a climei și pe etaje, ca rezultat al etajării verticale a reliefului.

Vegetația în forma ei actuală este relativ recentă.

1.      Zona stepei și silvostepei – cuprinde spațiul ocupat de stepa propriu – zisă și

suprafețele de stepă cu păduri (silvostepă).Stepa este condiționată mai ales de precipitații, dar și de regimul eolian și temperatura aerului.

Arealele cu stepă: Bărăganul, partea centrală și de sud a Dobrogei și sudul

Podișului Moldovei.

Predomină: pajiștile cu ierburi xerofile, graminee și arbuști mici; în silvostepă

apar pâlcurile de stejari;

Silvostepa – cu precipitații mai bogate, ocupă Câmpia Jijiei, o mare parte a

sudului Câmpiei Române, Câmpia de Vest și porțiuni din Podișul Dobrogei.

Animale caracteristice: rozătoarele, unele specii de păsări răpitoare, păsări de

stepă (ciocârlia, prepelița), reptile și nevertebrate. Din zona de pădure coboară vulpea și lupul.

2.      Zona de pădure – cuprintre altitudini între 200 m și 1800 m.

Se caracterizeză prin prezența pădurilor de stejar, fag , conifere cu fâșii de amestec între ele.

      Etajul stejarului (200-500 m) cuprinde specii de stejar și păduri de gorun.

Regiunile cuprinde : Podișul Moldovei, D.C.T, Dealurile de Vest, Podișul Getic.

Fauna asociată acestui etaj curpinde : specii de mamifere, reptile, păsări specifice.La partea superioară a etajului există un etaj de amestec stejar-fag (la altitudini de 400-600 m).

      Etajul fagului (500-1200 m) – păduri care predomină fagul, în amestec cu alte varietăți de arbori și arbuști.Este specific zonelor deluroase înalte și munților joși.

Fauna include specii de mamifere (veveriță, jder, mistreț, lup) , păsări,reptile, etc.

La partea superioară (1000-1100 m) , fagul se amestecă frecvent cu molidul, firmând un etaj de tranziție.

      Etajul conifer (1200-1800 m) cuprinde mai ales molidul, la care se adaugă bradul și pinul.Este specific pentru Carpații Orientali, Carpații Meridionali și porțiuni mai înalte ale Munților Apuseni.

Speciile cunoscute: ursul brun, cocoșul de munte, cerbul, râsul.

3.      Zona alpină , la peste 1800 m cuprinde un etaj subalpin și un etaj de pijiști alpine (cu ierburi scunde adaptate la frig și la vânturi puternice). Fauna alpină este mai săracă în specii mari, cea mai spectaculoasă fiind capra neagră.

În afara acestor zone există și o vegetație azonală (cu o fauna adecvată), care

cuprinde zonele de luncă, de sărături, mlaștini și nisipuri.

În sud-vestul țării există o vegetație cu specii submediteraneene.

Faunistic, se distinge fauna adecvatică (cu diferite specii de pești) din râuri și lacuri, precum și din Marea Neagră.

Solurile – sunt partea superfecială a scoarței terestre formată dintr-un amestec de substanțe minerale , apă , aer , și substanțe organice ( transformate în humus ) , care se caracterizează prin fertilitate .

Solurile sunt strâns legate de rocă , vegetație , climă și evoluează în timp . Solurile se deosebesc prin culoare , structură și alte caracterisitici . Tipuri principale de soluri din țara noastră :

- molisoluri ( soluri „moi”) , cuprinzând solurile bălane dobrogene , cernoziomurile , soluri cenușii ; caracterizează zonele joase acoperite cu vegetație de stepă și silvostepă : sudul Câmpiei Române , Bărăgan , Dobrogea , Podișul Moldovei , Câmpia de Vest și o parte a Câmpiei Transilvania  ;

- argiluvisolurile ( sau soluri argiloiluviale , cu acumulări de argilă ) , cuprind solurile brun-roșcate , solurile brune și caracterizează centrul Câmpiei Române , porțiunile mai înalte din Podișul Moldovei , Dealurile de Vest și o mare parte a Depresiunii Colinare a Transilvaniei ;

- cambisoluri , care cuprind soluri brune și brun-acide și caracterizează Subcarpații , munții joși și mijlocii ;

- spodosoluri , cu aspect cenușiu , cuprinzând soluri podzolice și brune acide montane , specifice pentru munții mai înalți .