Bacalaureat 2014 - Lacurile

Lacurile

Sunt în număr de aproximativ 3400 de lacuri și ocupă circa 1,1% din suprafața țării; Aproximativ 2/3dintre acestea sunt natural și restul   rezultate din activități antropice.

I.Lacuri din zona montană (de munte)

a) lacuri glaciare – formate în circurile glaciare, în spatele unor praguri și morene; sunt peste 170, situate în Carpații Meridionali și în Munții Rodnei.Se identifică: Bâlea,Capra,Urlea, Podragu Mare , Avrig , Doamnele (în M-ții Făgăraș) , Bucura (cel mai extins lac glaciar) , Zănoaga – Munții Retezat.

b) lacuri de crater volcanic/lacuri vulcanice – Sf.Ana în craterul Masivului Ciomatu (Carpații Orientali);

c) lacuri de baraj natural – Lacul Roșu format pe cursul superior al Bicazului;

d) lacuri în masive de sare - Șugatag în Depresiunea Maramureș;

e) lacuri carstice – formate în doline/depresiuni carstice: Vărășoaia în platoul Padiș în Munții Bihor;

f) lacuri hidroenergetice/de baraj antropic/de acumlare – constituite pe principalele râuri:

Izvorul Muntelui = pe Bistrița ;

Siriu = pe Buzău;

Bolboci = pe Ialomița;

Vidraru = pe Argeș;

Vidra = pe Lotru;

Porțile de Fier = pe Dunăre;

II.Lacuri de deal și de podișuri

a)      Lacuri formate în masive de sare : Slănic, Teleaga (Subcarpații de Curbură), Ocnele

Mari – în Subcarpații Getici, Lacul Ursu (Sovata), Ocna Sibiului,Ocna Dej, Ocna Mureș;

b)      Lacuri carstice – formate în doline: Zăton/Ponoare – în Pod.Mehedinți;

c)      Limanuri fluviale: Bugeac,Oltina;

d)     Iazuri și heleșteie ( lacuri antropice ) – mai numeroase în Câmpia Moldovei –

Dragășani și în Câmpia Transilvaniei – Catina , Geaca, Zau de Campie , Țaga ;

e)      Lacuri de acumulare – pe Bistrița ( 12 lacuri ) , pe Argeș ( 14 lacuri ) , pe Olt , pe Prut L. Stanca- Costești , pe Siret ( în aval pe Bacău ) , pe Sebeș etc.

III.Lacuri de câmpie

   a)      Limane fluviatile – formate prin bararea unor râuri mici , cu aluviuni , la confluența

cu  râurile mai mari : Snagov , Caldarușani , Amara – în lungul Ialomiței , Balta Albă – în lungul Buzăului , Mostiștea , Galațui – în lungul Dunării ;

   b)      Lacuri formate în crovuri – au ape dulci sau sărate ( datorită evaporației intense din

timpul verilor secetoase , apele freatice antrenează în mișcarea lor ascensională săruri din depozitele superficiale ; apar în Bărăgan – L. Sărat , L. Amara , Movila Miresii , Ianca , Plopu și în Câmpia de Vest ;

c)      Lacuri formate între dunele de nisip – în Câmpia Olteniei ( Calafat ) ,Câmpia Carei ;

d)     Lacuri de lunca ( bălți ) – mai răspandite în Lunca Dunării – Bistrița , Suhaia și în

luncile principalelor râuri ;

e)      Iazuri și heleșteie – în nordul capitalei București , amenajate pentru agrement –

Herăstrău , Floreasca , Tei , Băneasa , Mogoșoaia , în Câmpia de Vest – L. Cefa ;

f)       Lacuri hidroenergetice – pe Olt , pe Dunăre la Porțile de Fier II ( L. Ostrovu Mare )

IV.Lacuri din Delta Dunării : Matița , Gorgova , Fortuna , Lumina , Merhei , Dranov ,

Puiu , Puiuleț , Roșu etc.  

            V.Lacuri de pe țărmul Mării Negre

a)      Limane maritime ( fluvio-maritime ) – formate prin bararea gurii de vărsare a unor

râuri cu un prag/cordon de nisip depus de mare prin curenții litorali , valuri : Tasăul , Babadag ( cu apă dulce ) , Techirghiol ( cu apă sărată și nămoluri sapropelice ) , Mangalia ( cu ape sulfuroase ) , Agigea , Agighiol ;

b)      Lagune maritime – formate prin închiderea/bararea unor golfuri cu cordoane de nisip

depuse de curenții marini : Razim ( 415 km/pătrați ; are legătură cu marea printr-o deschizătură numită Portița ) Golovița , Zmeica , Sinoe , Siutghiol .