Clima
România are o climă temperat continentală de tranziție.
A.
Factorii care determină și influențează clima
Principalii factori
care determină și influențează clima țării noastre sunt:
-
poziția geografică pe Glob, la jumătatea distanței între Ecuator și Polul Nord, în
plină zonă temperată; aceasta determină
caracterul temperat al climei;
-
poziția aproape centrală în
interiorul continentului, unde se interferează
influențe venite din mai multe direcții,care
îi dă caracterul de climă continentală;
-
circulația generală a maselor
de aer preponderent de la vest , care influențează
mult caracteristicile climei (în special
regimul precipitațiilor);
-
ciruclația frecventă din nord
și nord-est; aceasta face ca pe teritoriul țării
să se
simtă influențe și în aceste direcții (prin
zăpezi și geruri);
-
relieful, care determină o etajare pe altitudine a caracteristicilor climatice
principale: temperatura scade odată cu
creșterea altitudinii, iar precipitațiile cresc;
-
diferența de latitudine între
sudul și nordul țării (de aproximativ 50); determină
o scădere a temperaturii medii anuale de la
sud la nord cu aproximativ 2-2,5 0C;
-
Marea Neagră, care, în partea de est,exercită o influență asupra climei, dar foarte
redusă și limitată la zona litorală;
-
Dunărea – influențează partea de sud a țării; datorită evaporației ridicate și
circulației locale a aerului, determină un
climat mai umed, dar cu temperaturi moderate, precipitații mai reduse, timp
senin.
B.
Elementele climatice
a) Temperatura aerului:
Temperatura medie anuală este de + 10 C, cu variații:
- scade de la sud la nord (peste 110C în sud și 8,5 0C
în nordul Podișului Moldovei);
- scade cu creșterea altitudinii :
*
câmpii 100-110C
*
dealuri, podișuri joase (300-500 m) 80C
-100C
*
dealuri, podișuri înalte (500-1000 m) 60
C - 80C
* munți (de la
1000 m până la 1600 m – în nordul Carpaților Orientali și
1800 m – în Carpații Meridionali) 60 –
20 C;
* munți înalți
(la peste 1600-1800 m) 20- 00 C și sub 00 C la
peste 2000-
2200 m; izoterma de 60 C apare la
1000 m , la baza munților.
Amplitudinile
termice reflectă continentalisml termic moderat
moderat al climei; cele mai ridicate valori sunt în Câmpia Română : 25 0
-260 C , iar cele mai reduse valori sunt la munte : 150 –
200 C.
Numărul de zile
tropicale (cu temperaturi de peste 350C) este
în Câmpia Română de 50 – 56 pe an.
Temperaturile
absolute : maxima este de +44,50 C
înregistrată la Ion Sion (lângă Brăila - 1951) , iar minima de – 38,5 0C
(înregistrată la Bod în depresiunea Brașov -1942).
b)
Precipitațiile atmosferice:
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 684 mm (litri de apă/m2), cu variații:
- scad de la vest la est, datorită scăderii spre est a influențelor oceanice
și datorită
frecvenței în est a influențelor de ariditate:
Câmpia de Vest 630 mm/an; vestul Câmpiei Române 500-600 mm/an; estul Câmpiei
României 400-500 mm/an; Dobrogea sub 400 mm/an;
- cresc cu creșterea altitudinii: câmpii 400-600 mm/an; dealuri 600-800
mm/an; munți 800-1000-1200 mm/an; munți înalți (peste 1800
m) peste 1200 mm/an;
Au un regim neregulat
spațial și temporal: maximum de precipitații în mai-iunie;
minimum de precipitații în ianuarie-februarie;
mai bogate sunt pe versanții cu expunere vestică.
Secetele sunt mai
frecvente în estul și sud-estul țării,înregistrându-se în medie 20 de zile, dar
pot depăși și 60 de zile (ca și exemplu Bărăganul, Dobrogea, sudul Podișului
Moldovei).
Precipitațiile
maxime se înregistrează la Stâna de Vale peste 1400 mm/an iar cele minime sunt
pe litoral și în deltă -380 mm/an.
c)
Vânturile/ regimul eolian :
Regimul și direcția
vântului sunt determinate de :
- circulația generală a maselor de aer deasupra Europei, legată de
centrii barici;
- particularitățile reliefului – la exteriorul arcului carpatic
direcția vântului este relativ
paralelă cu munții; la peste 2000 m predomină
vânturile de vest datorită circulației generale a maselo vestice) ;
Principalele vânturi:
-
Vânturile de Vest – bat tot timpul
anului, dar în special vara; sunt calde și umede,
aducând implicit precipitații (mai-iunie);
-
Crivățul – bate dinspre NE mai
ales în estul și în sud-estul țării; se caracterizează
a fi rece și uscat provocând geruri,viscole
puternice;
-
Austrul – bate în sud-vestul țării
: vara este cald și uscat (cu secete), toamna fiind
cald și umed;
-
Băltărețul – se formează deasupra
bălților Dunării și bate vara spre Câmpia
Bărăganului, atenuează temperaturile ridicate;
-
Coșava – bate în Banat și în
Defileul Dunării;
-
Vânturile uscate (suhoveiuri) – se
manifestă vara, în Câmpia Olteniei, Bărăgan,
Dobrogea, Podișul Moldovei.Acest tip de vânt
favorizează seceta, antrenâns implicit și cantități mari de praf.
-
Vânturile de tip foehn – bat în
Subcarpații Curburii, Subcarpații Moldovei, în sud-
estul Munților Apuseni, în depresiunile din
sudul și sud-vestul Transilvaniei.Masele de aer sudice și vestice, după ce
depășesc masivele muntoase, coboară rapid determinând creșterea bruscă a
temperaturii și implicit topirea zăpezilor. Cel mai cunoscut este Vântul Mare /
Mâncăciosul de zăpadă din Depresiunea Făgăraș;
-
Brizele montane și marine.
C.
Etajele de climă :
-
climatul alpin
prezent la peste 200 m, cu temperaturi medii anuale
scăzute(aproximativ 00C și sub
aceasta) , ierni geroase cu temperaturi sub – 100C , precipitații
bogate (foarte frecvent sub formă de zăpadă care persistă mult timp), versi
foarte scurte și răcoroase cu vânturi puternice;
-
climatul montan, specific munților cu
altitudini cuprinse între 800 și 2000 m, se
caracterizează prin temperaturi ce scad odată
cu altitudinea, precipitații relativ bogate și frecvente inversiuni termice în
depresiuni;
-
climatul de dealuri înalte, se caracterizează
prin regiuni deluroase cuprinse între
500 și 800 m și are valori mari ale
precipitațiilor și valori medii ale temperaturilor;
-
climatul de dealuri joase – regiunile cu
altitudini de 200-500 m și este foarte
diferențiat în funcție de poziția geografică a
fiecărei unități de relief deluroase; valorile elementelor climatice se apropie
de cele ale regiunilor de câmpie învecinate;
-
climatul de câmpie , caracterizat prin valori
termice ridicare , dar cu precipitații
diferențiate (mai mari în Câmpia de Vest decât
în Câmpia Română);
-
climatul de litoral și Deltă, specific celor
două regiuni; aici cad cele mai reduse
precipitații și se înregistrează valori mai
ridicate ale temperaturii în timpul iernii.
D.
Sectoarele de influență climatică
- climatul cu influențe
oceanice , prezent în centrul și vestul țării (C. De
vest,D. de
Vest,M.Apuseni,M.Poiana
Ruscă, Depresiunea Colinară a Transilvaniei). Se caracterizează prin precipitații
mai bogate, caracter moderat termin.
- climatul cu influențe submediteraneene
(în partea de sud-vest - C. De vest,D. de Vest,
M.Banatului, vestul
C.Române, vestul Pod.Getic, Pod.Mehedinți) – temperaturi mai ridicate, ploi de
toamnă, ierni blânde;
- climatul de ariditate – în partea
estică a țării (estul și sudul C.Moldovei, Pod.
Bârladului ,
Subcarp.Moldovei, Subcarp.Curburii, estul C.Române,Pod.Dobrogei, vestul Deltei
Dunării) . Aici iernile sunt geroase, verile fierbinți cu zile tropicale și
secete frecvente.
- climatul cu influențe scandinavo – baltice
, se găsește în Grupa Nordică a Carpaților
Orientali, Pod.Sucevei unde temperaturile sunt foarte
scăzute iarna , precipitațiile bogate și frecvente ninsori iarna;
- climatul cu influențe pontice – în
extremitatea estică (în lungul litoralului, pe o fâșie
de 25-30 km lățime,
estul Deltei Dunării) – amplitudini termice mai scăzute și precipitații mai
reduse;
- climatul de tranziție se găsește în
centrul C.Române, estul Pod.Getic, Subcarpații
Getici fac trecerea între influențele
submediteraneene și cele de ariditate;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu