Bacalaureat 2014 - Platforma continentală a Mării Negre

Platforma continentală a Mării Negre

Platforma continentală reprezintă o treaptă de relief cu adâncimi cuprinse între 0 și 200 m . Partea de N-V a Mării Negre se caracterizează prin existența unei platforme continentale foarte întinse ( situată până la o distantă de 180 km de țărm ) . Ea este bine reprezentată pe litoralul României și al Ucrainei , având cea mai mare întindere în Zona Deltei Dunării .

A.                 Aspectul general al platformei continentale

Platforma continentă a Mării Negre are aspectul unei câmpii cu o înclinare foarte redusă care coboară treptat spre larg , ajungând la adâncimi de 200 m . Dacă din dreptul brațului Chilia platforma se continuă cu aceeași lățime până la Pen. Crimeea , în sud ea se îngustează , ajungând la numai 60 – 70 km de granița cu Bulgaria .

Din cadrul platformei continentale țării noastre îi revine o fâșie de 12 mile marine ( mai mult 22 km ) aceasta constituind zona apelor teritoriale române . De aici , spre larg se întinde zona economică exclusivă și mai departe marea liberă .

          Geneza : s-a format ca o câmpie invadată de apele mării după topirea ghețarilor la sfârșitul cuaternalului ( în urma cu 10 mii ani ) .  

B.                 Apele marine care acoperă platforma continentală a Mării Negre

Relieful : platformei continentale este ondulat , fiind reprezentat de cordoane de nisip submerse , cu dimensiuni variate , orientate în general de la nord spre sud sau nord-est/sud-vest , între care există spații mai joase , a căror formare este legată de acțiunea curenților de apă .

Deși adâncimea pe ansamblu scade de la vest spre est , există alternanțe de porțiuni mai joase și mai înalte . Principalii factori care le influențează sunt curenții și valurile puternice , plus aportul de aluviuni ale Dunării , La circa 37 km est de gura brațului Sulina se află Insula Șerpilor , iar la gura brațului Sfântu-Gheorghe se dezvoltă cele două insule Sacalin .

         Resursele principale din platforma continentală sunt zăcămintele de petrol și gaze naturale descoperite în ultimele decenii la est de Lacul Razim , la o depărtare de 35-55 km . Petrolul este exploatat de pe 7 platforme marine de foraj , prima intrată în funcțiune fiind “Gloria” , în anul 1987 .

          Fauna : apa marină a platformei continentale cuprinde o faună bogată ( delfini , sturioni , guvizi , stavrizi , meduze , scoici ) .

C.              Litoralul românesc al Mării Negre

Platforma continentală și apa situată deasupra ei vin în contact cu uscatul continental în lungul litoralului / sau țărmului românesc al Mării Negre pe o distanță de 244 km.

Există două sectoare ale litoralului:

-           în partea de nord (între Sulinași Capul Midia) există un țărm jos (cuprinzând țărmul Deltei și laguna Razim - Sinoie );

-            în partea de  sud (de la Capul Midia la Vama Veche) există un țărm înalt, cu faleze, plaje de nisip și stațiuni turistice (Mamamia, Eforie Nord și Eforie Sud, Costinești, Neptun ș.a)

  

D.                 Alte caracteristici ale platformei continentale

           

Platforma continentală are resurse de  hidrocarbuni , exploatate cu ajutorul unor platforme de foraj marin ; în prezent există în funcțiune 5 platforme de foraj marin care produc 1/10 din producția de petrol a țării noastre . Petrolul este transportat la țărm cu ajutorul unor vase petroliere . Există și alte resurse exploatabile , cum ar fi resursele piscicole , sărurile minerale și chiar nisipul plajei și al platformei .

            Adâncimile reduse ale platformei continentale până aproape de țărm , creează anumite dificultăți dezvoltării porturilor , deoarece navele mari nu se pot apropria prea mult de acesta ; pentru a reduce aceste dificultăți se fac amenajări speciale – portul nou Constanța Sud este un bun exemplu în acest sens .