Bacalaureat 2014 - Delta Dunării

Delta Dunării

           

            

            Se prezintă ca fiind cea mai nouă și cea mai joasă regiune de câmpie.Este situată în partea de est a țării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, fiind  străbătută de cele trei brațe ale fluviului (Chilia,Sulina și Sf.Gheorghe).

            A.Brațele Dunării

          La intrarea în Deltă, Dunărea se desparte în 3 brațe principale:

-   la nord, brațul Chilia, considerat cel mai lung (117 km) și cu debitul cel mai mare (transportă anual circa 60% din volumul de ape al Dunării); care la vărsarea în mare o altă deltă, numită Delta secundară a Chiliei ce aparține de Ucraina.

-   în centru , brațul Sulina, cel mai scurt (63/64 km), dar singurul navigabil pentru vase marime, îndreptat și adâncit cu peste un secol în urmă; transportă circa 18,8 % cel mai mic volum de ape; a fost prelungit în mare prin diguri de 10 km lungime.

-  în sud, brațul Sf.Gheorghe, al doilea ca lungime și debit (transporta 21,2% din volumul apelor Dunării), din care se desprind canale și brațe secundare ce fac legătura cu Lacul Razim.La vărsarea insulelor în mare se găsesc Insulele Sacalin, considerate începutul apariției unor delte secundare.

            B.Aspectul general al Dunării

        

Limite:

            N – granița cu Ucraina

            S – Podișul Dobrogei

            E – Marea Neagră

            V – Pătlăgeanca

 

              Caracteristici generale ale reliefului:

            Geneza: este cea mai nouă unitate de relief, formându-se, treptat de la vest la est în ultimii 10000 de ani, pe locul unui fost golf al mării care a fost barat prin cordoanele de nisip și transformat în lagune, colmatate ulterior de materialele transprotate de Dunăre și de curenții marini.La formarea Deltei au contribuit și Dunarea și Marea Neagră.

            Au contribuit o serie de factori precum:

§  Lipsa mareelor care au favorizat depunerea aluviunilor;

§  Panta redusă a fluviului;

§  Platforma continentală extinsă, cu pantă și adâncimi reduse;

§  Curenții circulari ai mării – curenții de NE , care au creat grindurile marine ce au închis fostul golf , transformându-l în lagune;

§  Ușoarele oscilații ale nivelului mării în acest interval de timp : de la +4 m la – 1 m, +1 m și 0 m actual;

§  Debitul solid (aluviunile) în cantitate mare transportate de Dunăre.

Caracteristici:

§  Împreună cu sectorul lagunar Razim ocupă o suprafață de 4340 km² ;

§  Reprezintă o câmpie în formare prin aluvionare;

§  Este cea mai joasă regiune a țării cu o altitudine de 12,4 m în grindule Letea, altitudinea minimă de 0,5 m; cele mai mari adâncimi sunt situate în anfoarele de pe brațele Dunării (- 39 m pe Chilia, - 34 m pe Tulcea) ;

 Relieful:

                        - uscatul deltaic / relieful pozitiv reprezintă 13% din suprafața deltei și este format din grinduri;

                        - relieful negativ este reprezentat de depresiunile în care s-au instalat apele Dunării, prin brațele principale și secundare, gârle, mlaștini;

§   În partea de sud, Delta Dunării se continuă cu o întinsă lagună – Razim – Sinoie , formată prin bararea unui golf vechi cu un cordon de nisip;

§   Spre interior se află ruinele vechiului oraș Histria;

§   Pe margina dobrogeană a lagunei Razim – Sinoie se află o îngustă câmpie litorală – Câmpia litorală a lagunei Razim – Sinoie.

Clima:

-  are un climat deltaic;

-  temperatura medie anuală este de 10⁰ – 11⁰ C și peste 11⁰ C;

-  temperatura medie a iernii este între – 1⁰C și – 1,5⁰C ; temperatura medie a verii este de 21⁰C ;

- precipitațiile medii anuale sunt scăzute , 350 – 400 mm (cea mai secetoasă regine din țară);

- influențele climatice: continentale (de ariditate) și pontice.

Solurile: predomină solurile aluviale,hidromorfe,nisipoase; pe grindu Letea apar si cernoziomurile.

Hidrografia:

- formată din brațele Dunării, lacuri , bălți și mlaștini ;

- la Pătlăgranca , debitul mediu al Dunării 6470 m³/s (al Volgăi de 10.000 m³/s ) ; aici are loc prima bifurcare: Dunărea se desparte în brațul Chilia și brațul Tulcea; Brațul Tulcea (cu o lungime de 17 km se desparte la est) de orașul Tulcea în brațele Sulina și Sf. Gheorghe.

Vegetația:  floră submersă și plutitoare bogată :

- plante hidrogile și higrofile (stuf,papură, sălcii, rogoz și nuferi);

- pâlcuri de pădure pe grinduri (hasmace cu stejar,frasin,ulm,plante agățătoare ca vița sălbatică, iedera,ciuperci, liane) – Pădurea Letea ;

- plante specifice terenurilor nisipoase (vegetație psamofilă) și terenurilor bogate în săruri (vegetație halofilă) ;

Fauna :

- ornitologică : circa 280 specii de păsări , marea majoritate migratoare (pelicani, cormorani, egrete,lebede , rațe și gâște sălbatice)

- mamifere: mistreț ,vulpe, câinele enot, bizamul (specii colonizate);

- piscicolă: peste 110 specii de pești (crap,caras,lin,plătică,somn,știucă,scrumbii,morunul,nisetrul,păstruga,cega) care trăiesc în apele Mării Negre , dar vin in apele Deltei în perioada de depunere a icrelor.