Bacalaureat 2014 România - Podișul Moldovei

   

I.                  Podișul Moldovei

  A.Limite și caracteristici generale

  Situați în partea de nord – est a țării este cea mai întinsă unitate de podiș din țara noastră.În anumite porțiuni are un aspect de podiș propriu-zis, dar pe cele mai mari întinderi se prezintă sub forma unor asocieri de culmi și dealuri joase.

Limite:

N – granița cu Ucraina;

S – Câmpia Română

E – V.Prutului

V – Obcinele Bucovinei,Valea Moldovei,Culoarul Siretului

Caracteristici generale: s-a format pe un fundament diferit;

Petrografia : roci sedimentare: pietrișuri, nisipuri, argile,marne, iar în zonele mai înalte gresii,conglomerate,calcare;

Altitudini:

- maxime : 688 m în Podișul Sucevei (Dealul Ciungi)

- minima : 10 m în lunca Prutului

           O caracteristică a rocilor formează Podișul Moldovei este aceea că ele sunt dispuse orizontal sau au o înclinare foarte redusă. Aici nu se întânlesc structure cutate, asemănătoare celor din Subcarpați.

             Diferențele de relief ale Podișului Moldovei sunt date de rezistenta rocilor la eroziune:

  - porțiunile mai înalte (cu altitudini de 500-600 m) se dezvoltă pe roci mai dure (gresii,conglomerate)

     -    pe regiunile mai joase (200-300 m) pe un strat format predominant din argile: 200 m în Câmpia Moldovei, sub 200 m în sudul Podișului Bârladului

           Relieful este format din masive deluroase – interfluvii largi,netede, zone joase depresionare, culaore de vale lungi,cu terase;

              

              Tipuri de relief :

-      relief structural (Pd.Sucevei,Pd.Bârladului) cu cueste, platouri structurale;

-      alunecări de teren datorită stratului argilo-marnos – Câmpia Moldovei;

          B. Subdiviziunile Podișului Moldovei

             Podișul Sucevei

             Situat în nord-vest, mai înalt cu un relief diversificat și cu un aspect tipic de podiș.Contactul cu zona montană este foarte strâns, Podișul Moldovei fiind aici „lipit” de Carpații Orientali.Altitudinile sunt cuprinse într 500-600 m , cu altitudinea maximă în Dealul Ciungi- 688 m. Relieful este format din dealuri dispuse pe direcția V-E și depresiuni; Drenat de Siret și Suceava.

     

               Câmpia Moldovei/Câmpia Jijiei

          Se află în nord-est, fiind fragmentată de râuri mici care se varsă în Prut (Jijia,Bahlui,etc.).Se prezintă ca o zonă joasă, depresionară, atât față de Podișul Bârladului, situat spre sud.

        Altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m și un relief neted, dezvoltat pe un substrat argilos.Fiind o zonă agricolă este cunoscută ca o „câmpie”, fără a avea însă un relief asemănător câmpiilor.Pe râurile care străbat Câmpia Moldovei au fost amenajate iazuri.

               Podișul Bârladului

  Situat în partea central - sudică, Podișul Bârladului se prezintă ca fiind diviziunea cea mai extinsă.Relieful este unul cu aspect de podiș în nord, în Podișul Central Moldovenesc, cu altitudinile cele mai mari (400-500 m), datorită substratului din roci mai dure și relief de coline prelungi în sud (interfluvii paralele, orientate N-S, despărțite de Bârlad și afluenții săi).

  Spre Subcarpații Moldovei, Culoarul Siretului, continuat cu Valea Moldovei, reprezintă o regiune mai joasă și mai netedă, unde suprafața dealurilor este întreruptă de văile largi ale râurilor Siret și Moldova.